Categorii de oameni - tu din care faci parte?

Trebuie să fiu consecvent cu obiectivul declarat în acest blog, acela al promovării sănătăţii omului, a societăţii şi a mediului biotic în ansamblu. Din acest motiv în acest nou articol abordez o problematică care are legătură directă cu sănătatea oamenilor şi a Naturii.
În DEX (1998) sensul principal al termenului de gândire este următorul: gândirea reprezintă "facultatea superioară a creierului omenesc, care reflectă în mod generalizat realitatea obiectivă prin noţiuni, judecăţi, teorii." Iată, aşadar, că noi oamenii avem o caracteristică deosebit de valoroasă prin intermediul căreia putem interpreta şi cunoaşte realitatea obiectivă, interioară şi exterioară. Viaţa noastră capătă un sens aparte, superior, măreţ, fabulos şi chiar ştiinţific. Problema noastră, a majorităţii, este fie că ignorăm în mod cronic această potenţă, fie că nu o valorificăm corect, satisfăcător.
Definiţia prezentată anterior susţine foarte clar tradiţionala, inteligenta şi populara vorbă: "avem cap pe umeri nu pentru a nu ne ploua în gât, ci pentru a gândi." Aşadar, ne diferenţiem de celelalte vieţuitoare tocmai prin faptul că suntem înzestraţi cu gândire, cu capacitatea de a analiza, cu facultatea de a raţiona.
Să utilizăm criteriul gândirii pentru a face o clasificare a oamenilor. Psihologii trebuie să includă în manuale această nouă clasificare. Care este aceasta? Iată răspunsul şi categoriile în acelaşi timp:
- oameni care gândesc;
- oameni care nu gândesc;
- oameni care gândesc şi nu prea, adică gândesc parţial.
Aceasta este o clasificare generală şi doar din punct de vedere al capacităţii de a gândi. Dacă aprofundăm încă puţin clasificarea şi adăugăm un nou criteriu, atunci vom obţine nuanţări ale clasificării. Noul criteriu va fi cel al corectitudinii gândirii. Bineînţeles acest nou criteriu nu se aplică categoriei oamenilor care nu gândesc şi nici celor care gândesc parţial. Când nu gândeşti, e clar, nu gândeşti. Iar când gândeşti parţial, evident nu este o gândire corectă, e logic că gândirea va fi incorectă, tocmai pentru că e parţială.
În concluzie noul criteriu, cel al corectitudinii gândirii, îl putem aplica doar oamenilor care gândesc. Prin urmare vom avea următoarele două noi categorii de oameni şi anume:
- oameni care gândesc corect;
- oameni care gândesc incorect;
Tu în ce categorie te încadrezi? Şi, apropo, pe ce te bazezi?
Rămâne să înţelegem ce înseamnă a gândi coret (bine) şi ce înseamnă a gândi incorect (rău), asta dacă încă nu avem criterii de delimitare între cele două forme ale gândirii. O să revin cu nuanţări asupra acestei problematici în articolele ce vor urma.
Când Băsescu, în campania electorală pentru preşedenţie, a utilizat sloganul "să trăiţi bine", a uitat sau a omis conştient să ne spună că a trăi bine este rezultatul  şi consecinţa lui a gândi bine. Ca să poţi manipula o ţară sau un grup de oameni (mai mare sau mai mic) trebuie să-i incluzi în categoria oamenilor care nu gândesc corect, iar pentru asta trebuie să le distrugi pe de-o parte sistemul de cercetare ştiinţifică şi pe de altă parte sistemul de diseminare a rezultatelor cercetării şi anume sistemul educaţional. Analizaţi şi hotărâţi voi dacă în România s-a întâmplat sau se întâmplă acest lucru. Dacă răspunsul este afirmativ, înseamnă că Băsescu a omis să ne spună şi nu a uitat sau nu a ştiut. Este valabil şi pentru foştii preşedinţi, cei care au asigurat preludiul democratic, Iliescu şi Constantinescu.
A nu gândi bine are consecinţe dintre cele mai negative. Stresul este una dintre consecinţe. Apoi urmează intoxicarea informaţională. Aceasta generează frică, boală şi uşurinţă în a fi dominat de cei dornici şi însetaţi de putere.
Prezint mai jos un argument asupra căruia merită să medităm.
În cartea sa, "Diagnosticarea Karmei - Sistemul autoreglării câmpurilor", Serghei Nikolaevici Lazarev afirma la pagina 31: "Atunci am înţeles că viitorul aparţine acestei metode, că mai întâi şi întâi trebuie găsite cauzele tulburărilor karmice, cercetate, studiată informaţia şi transmisă oamenilor, pentru că de vindecat pot vindeca sute, pe când de explicat cauzele bolii şi căile de a scăpa de ea, o pot face pentru milioane de pacienţi. Din acel moment eu am devenit cercetător. Manifestarea vampirismului în procesul activităţii terapeutice, m-a determinat să înţeleg faptul că apariţia bolii este legată de încălcarea legilor eticii, de aceea şi remediul ei trebuie orientat către conştientizarea acestor încălcări, către schimbarea concepţiei despre lume a individului. Boala reprezintă unul din mecanismele dezvoltării spiritului."
Iată, printre altele, că legile eticii fac parte din gândirea corectă.

Sangele capitalist - semn de epidemie globala

Capitalismul este un mod social de gandire, un mod de gandire de tip ideologic, precum este si politicul. Desi ideologia este o modalitate reductionista de gandire (si o sa va spun de ce), ea este utilizata la scara larga de capitalisti, acel tip de investitori care in aparenta creeaza locuri de munca. Dar scopul fundamental al capitalistilor, al investitorilor de tip capitalist nu este binele social, sanatatea individului sau binele naturii, ci cresterea profitabilitatii. Dorinta capitalistilor de maximizare a profiturilor este una dintre cele mai reductionsite modalitati de gandire pe care le-a putut cunoaste omenirea de-a lungul istoriei sale. Capitalistul transforma profitul in scopul fundamental al activitatii sale. Profitul devine laitmotivul vietii capitaliste. Necesitatea sociala este subminata de interesul individual al capitalistului, care reduce viul la calcule matematice si statistice destinate profitabilitatii afacerii. Organizatia nu exista, ci doar afacerea care trebuie sa prospere, sa produca profit.
Pentru investitorul capitalist nevoia comunitara, nevoia de regenerare a mediului biotic nu exista, sanatatea sociala si cea biotica nu sunt compatibile cu interesele sale individuale subordonate profitabilitatii. Iata de ce ideologia capitalista este una reductionista, un reductionism cronic.
Cresterea masei monetare ii guverneaza viata capitalistului in toate momentele vietii sale. Capitalista a devenit casatoria, capitalista a devenit nasterea, botezul, capitaliste au devenit relatiile cu familia, cu prietenii, cu Natura. Capitaliste sunt relatiile cu Biserica, cu fiul sau cu fiica, cu sotia sau iubita, cu mama si cu tatal, cu fratele sau sora. Capitalista a devenit securitatea nationala si globalizarea. Capitalist a devenit sistemul de educatie, iar sistemul de sanatate sau cel de asigurari sociale nu s-au lasat mai prejos.
Administratia publica, politicul, statul, acuza mediul privat de evaziune fiscala, dar ea insasi este cel mai evazionist sistem capitalist. Competentele administratiei publice nu sunt concordante cu functia de manager public, de gestionar al unei natiuni, ci sunt dezvoltate tot in directia capitalismului fundamentalist, iar instrumentul sau este compromisul si coruptia de la toate nivelurile ierarhice de organizare. Este evident ca antivirusul coruptiei si al incompetentei din administratia publica nu poate fi altul decat evitarea sistemului, adica evaziunea.
O mentalitate sociala capitalista (adica tu, eu, noi, ei, ele) nu determina decat o realitate capitalista, ceea ce inseamna ca prin vene ne curge doar sange capitalist.
Sanatatea individuala, sociala si biotica nu sunt compatibile cu sangele capitalist si cu mentalitatea capitalista. Sanatatea noastra este amenintata de gandirea capitalista in cel mai agresiv si subversiv mod cu putinta. Criza financiara globala este consecinta afacerilor speculative de tip capitalist, a gandirii speculative de masa specifica capitalismului. Recenta catastrofa ecologica din Ungaria de la uzina de alumina este un argument fundamental.
"Speculand atmosfera creata, au aparut tot mai multi "oameni de afaceri" care profitara de naivitatea celor dornici de a-si investi ultimul ban cu scopul de imbogatire. Aceasta a fost particularitatea afacerii Marea Sudului: proliferarea la toate nivelurile a speculei. Se iveau peste noapte planuri, proiecte, intreprinderi, care promiteau beneficii imense. In acest domeniu nu mai exista nicio limita, incepand cu escrocheria in stil mare si sfarsind cu cele mai marunte inselaciuni. Indivizi lipsiti de scrupule, dar cu spirit inventiv, se intreceau in lansarea de oferte atragatoare pentru inselarea naivilor, pe care ii pacaleau de ultimul ban. Proiectele, in realitate baloane de sapun, au cunoscut o raspandire neobisnuita; un contemporan a notat nici mai mult nici mai putin de 202 asemenea proiecte inselatoare. Pe o baza fragila si incerta s-a umflat, astfel, un urias balon al iluziei si inselatoriei, inconjurat de sute de "balonase" ale escrocheriei marunte. De aici, denumirea sub care afacerea a ramas in istoria financiara: marea basica de sapun a Marii Sudului." "Este semnificativa si in afacerea Marea Sudului amploarea speculatiilor declansate de o institutie comerciala privata, ce s-a lansat - sub pavaza nemijlocita a statului, interesat in rezolvarea pe aceasta cale a problemelor sale financiare - in cursa imbogatirii peste noapte. Antrenand in mirajul imbogatirii mase largi de depunatori, caderea Societatii Marea Sudului, cea care obtinuse din partea statului chiar prerogativa unei armate proprii, a insemnat nu un simplu faliment comercial, ci un adevarat dezastru national, de pe urma caruia au fost spoliate mase largi ale populatiei." ("Afaceri si caderi financiare in lumea capitalului", Nicolae Murgu, Paul Stefanescu, Mugur Isarescu - Editura Dacia, Cluj Napoca, 1979, p. 91-93). Fenomenul se intampla in Anglia intre 1711-1720, deci a durat 9 ani.
Microbul capitalismului ne-a infestat sangele de foarte multa vreme, iar dezvoltarea sociala durabila este serios amenintata. Gandirea reductionista a capitalismului ne "ghideaza" pasii spre o fundatura. Evolutia este vulnerabila.
In acest context se impune intrebarea: care este solutia, care este tratamentul de insanatosire? Mai avem vreo sansa de vindecare sau cancerul capitalismului ne-a afectat atat de mult incat a ajuns in stadiul malign? Ce ar trebui sa facem, fiecare dintre noi, pentru a depasi starea nefavorabila in care ne aflam?